Lecţia de gramatică elementară cu Ţiplea Teodora-Maria

Ţiplea substituie aici cratima cu un simplu spațiu lăsat gol. N-ar fi aceasta (nici)o problemă (că doar e pe Facebook), dacă construcţia sa are cere-o, însă nu e cazul:

capture-20151016-201628capture-20151016-201628 2

 

Prietenele sale comit acelaşi tip de greșeli:

capture-20151017-004034

 

LÁVĂ, lave, s. f. Masă minerală în stare lichidă incandescentă:

capture-20151017-004356

 

Înapoi la prieteni:

capture-20151017-004540

 

(A sări în sus e încă, și-n 2015, pleonasm/tautologie.)

capture-20151017-004843

 

Înapoi la prieteni:

capture-20151017-010710

 

[…]

capture-20151017-010748 capture-20151017-010814 capture-20151017-011026 capture-20151017-011117 capture-20151017-011146 capture-20151017-011219

 

Freză – favorita mea:

capture-20151017-012152 capture-20151017-012224

 

FRÉZĂ1, freze, s. f. 1. Unealtă așchietoare cu unul sau cu mai multe tăișuri, dispuse simetric în jurul unui ax și având o mișcare de rotație, folosită la prelucrarea metalelor, a lemnului și a altor materiale dure; frezor1. ◊ Freză-modul = freză profilată, utilizată la prelucrarea roților dințate. 2. Mașină de frezat. 3. Mașină agricolă având organul activ format dintr-un ax rotitor prevăzut cu gheare și cuțite, care taie și mărunțește pământul. 4. (Urmat de determinarea „rutieră”) Mașină de lucru rutieră folosită pentru scarificarea, mărunțirea și amestecarea cu lianți a stratului superficial de pământ, la executarea drumurilor. – Din fr. fraise.
Sursa: DEX ’09 (2009)

FRÉZĂ2, freze, s. f. Pieptănătură bărbătească; frizură. – Din freza2 (derivat regresiv).
Sursa: DEX ’09 (2009)

FRÉZĂ3, freze, s. f. Guler cu mai multe pliuri care se purta la gât în sec. XVI-XVII. – Din fr. fraise.
Sursa: DEX ’09 (2009)

 

PS

Cât pe ce să uit:

capture-20151018-015340 2

 

Acel de din de proşti e-n plus, însă o las pe Ţiplea să descopere dacă există şi alte greşeli în textul de mai sus. Într-o bună zi.

Advertisements